Ce e interesant și pe alocuri frustrant despre time management este că pe cât de util și important e subiectul, pe atât de superficial abordat rămâne. Managementul timpului, felul în care ne organizăm activitățile și măsura în care reușim să facem ceea ce ne-am propus cu el ține cel mai puțin de metode, scheme și unelte de prioritizare și de planificare, și cel mai mult de alte lucruri mai profunde. Despre, de exemplu, care sunt obiectivele noastre adevărate? Care sunt intențiile legate de noi și de ceea ce vrem să realizăm? Și, mai ales, care sunt convingerile noastre mai puțin conștiente despre ceea ce e posibil pentru noi?
Managementul timpului e tema de training pe care am lucrat cel mai mult, și mi-am petrecut mult timp studiind diferite teorii și abordări. Una dintre cele mai utile este că, de fapt, nu e vorba de management al timpului – nu putem controla câte ore avem într-o zi și cât de repede sau greu trec ele, ci, că de fapt, e vorba de cum reușim să ne gestionăm și să ne mobilizăm energia personală. Știu că în ultima perioadă termenul de ”energie” a căpătat cu totul altfel de sensuri, mult mai ezoterice sau mistice, dar nu despre asta vom vorbi azi, ci despre energie ca un combustibil esențial.
Cât de util îmi este să am lista de obiective clar notată și prioritățile zilnice, dacă nu am suficiente resurse interioare ca să pot realiza, efectiv, acele noțiuni?
Tony Schwartz este cel care a conceptualizat prima dată energia ca având 4 dimensiuni. El a fondat în 2003 The Energy Project, o echipă de consultanți al cărei scop este să ajute oamenii să-și conștientizeze resursele personale, să înțeleagă cum funcționează ele și astfel să aibă nu doar rezultatele pe care le doresc – cu alte cuvinte, nu doar eficiență și productivitate – ci și o stare de bine, de echilibru, de inspirație.
În cartea sa, ”The Power of Full Engagement”, pe care o veți regăsi în referințele de la finalul articolului, el descrie în detaliu această perspectivă asupra energiei personale.
Prima idee importantă este că noi oamenii avem nevoie de 4 surse de energie ca să funcționăm la nivelul cel mai bun: energie fizică, emoțională, mentală și spirituală. Toate acestea sunt necesare, nu putem să ne bazăm pe una singură sau, altfel spus, dacă vreuna din aceste surse este neglijată, vom resimți acest lucru în starea noastră și în calitatea rezultatelor pe care le putem avea.
Primul nivel: energia fizică
Sunt câteva moduri de a ne da seama dacă această sursă de energie nu e la nivelul optim:
- dormim mai puțin de 7 ore pe noapte și nu ne trezim odihniți
- sărim peste micul dejun, sau alegem lucruri care sunt bombe calorice și goale nutritiv – spre exemplu, produse de patiserie. Sau, la fel, sărim peste masa de prânz, sau mâncăm la calculator și recurgem foarte des la fast-food.
- nu facem niciun fel de sport, nici măcar mersul pe jos
- nu obișnuim să ne luăm pauze atunci când avem nevoie și să ne ridicăm de pe scaunul de birou.
Modurile recomandate de a ne asigura că acest nivel de energie este alimentat sănătos și într-un fel sustenabil rămân sfaturile obișnuite ale medicilor pe care de cele mai multe ori nu le respectăm. Cel puțin 7 ore de somn, hidratare optimă, consumul de alimente vii (mai ales legume, dar și fructe), asigurarea de proteine de bună calitate, păstrarea meselor principale ale zilei și activitatea fizică.
Al doilea nivel: energia emoțională
E vorba, de fapt despre nivelul nostru de inteligență emoțională. Cum ne putem obișnui să fim atenți la emoțiile noastre și să le conștientizăm? Pe de altă parte, în ce măsură ne-am construit strategii care să ne ajute să simțim emoțiile dificile fără a ne destabiliza complet? Știm cum putem cultiva emoții pozitive?
De ce contează stările noastre emoționale atunci când vorbim de eficiență personală? Pentru că pur și simplu felul în care ne simțim influențează cum percepem realitatea din jur și în ce fel de acțiuni alegem să ne investim energia.
Și emoțiile sunt un combustibil extrem de important pentru ființa noastră.
Care sunt semnele că ar merita să avem mai multă atenție la energia noastră emoțională?
În primul rând, faptul că observăm că ni se întâmplă mult mai des să fim triști, apatici, lipsiți de speranță, nerăbdători, iritabili, etc., decât calmi, inspirați, entuziasmați și capabili de a vedea lucrurile bune din ceea ce se întâmplă. Pe de altă parte, un alt semnal de alarmă poate fi lipsa relațiilor sociale care să ne împlinească, sau un nivel superficial al acestora – de la relații de familie, la relații profesionale, relația de prietenie și bineînțeles relația romantică. La fel, putem conștientiza că nu ne acordăm suficient timp pentru activitățile care ne plac și care ne umplu de vitalitate.
Ce putem face pentru a ne re-echilibra energia emoțională?
- Primul și cel mai important pas este să ne construim obiceiul de a fi atenți la ceea ce simțim și să ne îmbogățim vocabularul emoțional – studiile arată faptul că atunci când avem etichetele potrivite pentru a ne înțelege stările emoționale, suntem mult mai capabili să ne înțelegem și să ne auto-reglăm.
- După acest pas, următoarea recomandare este să învățăm să ne trăim toate emoțiile, și cele pozitive, și cele ”negative”. Putem învăța să construim un spațiu interior sigur în care să putem simți și furia, și frica, și tristețea fără ca acestea să ne paralizeze.
- În al treilea rând, să înțelegem că avem control asupra felului în care ne simțim și că ne putem ocupa singuri de fericirea noastră. E foarte amuzant și foarte simplu – ca să fim fericiți, avem nevoie pur și simplu să ne creăm experiențe plăcute și pline de sens pentru noi. Să ne dăm voie să facem lucruri care ne plac pur și simplu, fără să fie neapărat serioase sau utile în sensul clasic – pictat, desenat, dansat, cântec, excursii în natură sau orice alt hobby.
- Cultivarea recunoștinței – care poate fi făcută extrem de simplu, spre exemplu printr-un obicei zilnic de a ne reaminti lucrurile minunate pe care le avem sau care ni s-au întâmplat – e un sfat pe cât de banal și bine-cunoscut, pe atât de puternic și eficient.
Al treilea nivel – energia mentală
Merită să ne dezvoltăm obiceiul de a ne respecta propria minte și nevoile ei de dezvoltare, pentru că e foarte clar că avem foarte multe cerințe de la ea. O minte bine odihnită și stimulată poate să funcționeze optim prin gândire limpede, abilitatea de a ne planifica strategic acțiunile, imaginație, creativitate, puterea de a crea o viziune pentru viitor și, nu în cele din urmă, un management eficient al timpului. Poate să își mențină concentrarea asupra unei sarcini timp îndelungat, poate să treacă de la o perspectivă de ansamblu la una de detaliu, poate să perceapă atât lumea interioară, cât și cea exterioară, și poate rezolva probleme din cele mai diverse.
Cea mai mare provocare a timpurilor noastre, din punct de vedere al energiei mentale, este modul împrăștiat și întrerupt în care funcționăm. Abundența de tehnologii care vin cu tentații și cu notificări intruzive care ne solicită atenția, modelul de birou open-space care presupune gălăgie de fundal și un acord aproape tacit că oricine ne poate întrerupe oricând, precum și mitul despre multitasking – toate acestea afectează profund capacitatea creierului de a se concentra și de a da rezultate.
Vestea proastă este că creierul nostru are neuroplasticitate – cu alte cuvinte, cu cât mă obișnuiesc mai des să lucrez întrerupt, cu atât capacitatea mea de concentrare scade. Vestea bună este că creierul nostru are neuroplasticitate – cu alte cuvinte, cu cât mă provoc mai des să lucrez intervale mai mari de timp fără întrerupere, cu atât abilitatea mea de concentrare crește.
În afară de antrenarea atenției prin a ne concentra asupra unei singure activități la un anumit moment dat, există și alte strategii care ne reîncarcă energia mentală.
- Una extrem de importantă este pauza mentală – care nu doar că ne regenerează resursele, dar și creează o precondiție foarte bună pentru creativitate și pentru rezolvarea de probleme dificile. Însă chiar dacă aparent suntem în pauză – nu mai muncim fizic, mintea poate în continuare să rumineze la ceea ce avem de fapt de rezolvat și ceea ce ne preocupă.
- Pentru acest obiectiv de pauză mentală, meditația și tehnicile de mindfulness-ul rămân primele recomandări, pentru că ele într-adevăr ne ajută să fim în prezent și să putem să ne distanțăm de propriul râu de gânduri. Dincolo de meditația clasică, putem practica mindfulness-ul într-o infinitate de maniere: dansul, cântatul, plimbările, activitatea fizică, pictatul, și chiar activități de zi cu zi, cum ar fi spălatul vaselor. Orice lucru îl putem face fiind conectați la momentul prezent, atenți la realitatea exterioară și la cea interioară, și nu în mașina de gânduri.
- În cele din urmă, extrem de important este și să ne alimentăm mintea cu lucruri care o stimulează și o îmbogățesc. Tot ceea ce consumăm noi – ca surse de entertainment, cărți, filme, conversații – toate aceste lucruri au un impact asupra noastră. Depinde de noi și de alegerile noastre dacă acel conținut este inspirant, pozitiv, ne provoacă și ne antrenează abilitățile cognitive, ne dezvoltă creativitatea și gândirea critică sau ne îndrumă către gânduri neconstructive, pesimism, pierderea speranței că ceea ce facem fiecare din noi contează, criticarea și judecarea celorlalți, ș.a.m.d.
- Rețineți, deci, că minții noastre îi place să fie provocată – că ea dorește și are nevoie să-și consume energia, iar rolul nostru este să îi direcționăm eforturile într-un sens util.
Al patrulea nivel – energia spirituală
În cartea deja bine cunoscută a lui Victor Frankl, ”Omul în căutarea sensului vieții”, autorul explică faptul că abilitatea oamenilor de a-și găsi un scop în viață este literalmente vitală. Povestind experiențele sale și ale altor oameni din lagărele naziste, el arată cum cei care alegeau să găsească un sens în întâmplările îngrozitoare din lagăr reușeau să supraviețuiască mult mai mult decât cei care renunțau să creadă sau să mai lupte. Nu doar inițiativa, judecata limpede și activitățile fizice depindeau de acest lucru, ci chiar și imunitatea lor.
Existența unui scop e esențială pentru o existență în care simțim dorința de a contribui, în care avem motivația de a merge mai departe, de a oferi ceea ce avem mai bun și de a trece mai ușor peste suferințele inevitabile.
Pe de altă parte, cred că și pentru tine, ca și pentru mine, gândul acesta de a-mi defini scopul pare puțin peste puterile noastre. Obișnuiam să cred, la nivel subconștient, că misiunea personală mi se va dezvălui aproape ca o profeție, că nu e ceva ce trebuie să creez, ci ceva ce aștept să vină. Nu este însă deloc așa – ține de noi să creăm un sens pentru alegerile și trăirile noastre.
Sfatul meu este să nu te complici și să nu te blochezi în încercarea de a găsi răspunsul perfect. Majoritatea dintre noi ne vom petrece întreaga viață continuând să ne punem întrebări despre care e scopul nostru.
Și pentru că procesul de descoperire e continuu, iată câteva soluții de explorare:
- Poți începe prin a fi atent la ceea ce îți place foarte mult să faci – acele activități în care îți este ușor să te implici complet, să uiți că timpul trece și să ai rezultate foarte bune.
- Gândește-te la situațiile dificile prin care ai trecut și întreabă-te ce anume ți-a dat putere să treci mai departe. Ce gând, ce convingere, ce resurse ți-au dat putere?
- Față de ce evenimente din lume simți nedreptate, suferință și o dorință puternică de a le schimba?
- Care e povestea vieții tale? Ce te definește pe tine, ce te face cel mai fericit și care sunt lecțiile cele mai importante pe care le-ai învățat?
- Ce principii, valori și obiceiuri ai vrea să transmiți copiilor tăi?
- Ce ai vrea să poți spune despre viața ta, la finalul ei?
- Ce ar trebui să faci în următoarele 6 luni pentru a putea spune că într-adevăr ți-ai dedicat energia unui scop bun?
- Practică orientarea către sens în fiecare zi – Exersează în fiecare zi această întrebare ”Ce creez eu cu gândurile, acțiunile și faptele mele? Ce ar fi cel mai util și înălțător să creez?”
Tony Schwartz subliniază că ingredientul principal pentru a ne menține energia echilibrată este obiceiul de auto-monitorizare; altfel spus, să ne creăm obiceiul de a fi conștienți de propria noastră stare fizică, emoțională, mentală și spirituală. Să începem să observăm zilnic cum ne simțim și cum ne comportăm, pe toate cele 4 niveluri.
Dozarea energiei personale nu este un dat fix, ci un aspect care se menține în echilibru doar prin permanentă schimbare. Este un dans între investirea și cheltuirea energiei, realimentarea ei și perioadele de pauză. Și, exact ca atunci când te pornești într-o călătorie lungă cu mașina, asigură-te că ai înțeles bine distanța totală și necesarul de energie, dar și că ți-ai planificat atent realimentările de combustibil.
